HIPERHEMOLÍZĂ s. f. hemoliză exagerată. (< fr. hyperhémolyse) Vezi definitia »

MECANOSTRUCTÚRĂ s.f. Structură funcțională a țesuturilor și a organelor, care apare ca rezultat al adaptărilor acestora de-a lungul filogeniei și ontogeniei sub influența factorilor mecanici. [< mecano- + structură]. Vezi definitia »

MOTONAÚTICĂ s. f. Motocros nautic. [Pr.: -na-u-] – Din fr. motonautique. Vezi definitia »

NEÁUĂ s. f. v. nea². Vezi definitia »

PARANTÉZĂ, paranteze, s. f. 1. Semn de punctuație care constă din două arcuri de cerc sau din două dreptunghiuri cărora le lipsește o latură lungă și între care se izolează o explicație, un adaos, un amănunt legat de restul unui text dat. ♦ P. ext. Text, adaos izolat între aceste semne grafice. ♦ Paranteză (1) în care apare o expresie algebrică, pentru a arăta că operația aflată în interiorul ei se efectuează înaintea celorlalte: p. ext. expresie algebrică izolată în acest fel. 2. Fig. Digresiune (scrisă sau orală). ◊ Loc. adv. În paranteză = în treacăt. [Var.: (Înv.) parantéz s. n.] – Din fr. parenthèse. Vezi definitia »