IMUNOCHIMÍE s. f. Domeniu interdisciplinar care studiază din punct de vedere chimic componentele celulelor microbiene ale plantelor și animalelor capabile să participe la procesele imunitare. – Din fr. immunochimie. Cf. engl. immunochemistry. Vezi definitia »

DINAMOCORÍE s. f. mod de răspândire a plantelor dinamocore. (< fr. dynamochorie) Vezi definitia »

ECIDÍE s.f. (Bot.) Formă de fructificație a ciupercilor din ordinul uredinalelor, care se localizează pe frunzele de dracilă. [< fr. écidie]. Vezi definitia »

MIATONÍE, miatonii, s. f. (Med.) Absență a tonusului muscular. [Pr.: mi-a-] – Din fr. myatonie. Vezi definitia »

ATAXOPARAPLEGÍE s. f. combinare a ataxiei cu paralizia, ca urmare a leziunii simultane a coloanelor posterioare și laterale ale măduvei spinării. (< fr. ataxoparaplégie) Vezi definitia »