GÂTUÍ, gâtui, vb. IV. 1. Tranz. A strânge pe cineva de gât (și a-l omorî prin sufocare); a sugruma. 2. Refl. A se îngusta, a se micșora pe o anumită porțiune, într-o anumită zonă. – Gât + suf. -ui. Vezi definitia »

condominiului Vezi definitia »

LEGIUÍ, legiuiesc, vb. IV. Tranz. (Înv. și pop.) A hotărî prin lege; a legifera. – Lege + suf. -ui. Vezi definitia »

muțuțúi s.n. (reg.) vârf țuguiat (de deal, căpiță, căciulă). Vezi definitia »

zbengui, zbenguiesc v. r. (er.) a participa la preludiul unui act sexual. Vezi definitia »