prospătáș, prospătáși, adj., s.m. (înv.) (pescar) care vindea pește proaspăt prin sate. Vezi definitia »

TAMẤȘ, tamâșuri, s. n. Proptea care se așază sub un butoi pentru a-l fixa și a-l împiedica să se rostogolească. – Din magh. támasz. Vezi definitia »

TUȘ¹ s. n. 1. cerneală (neagră), rezistentă la apă, folosit în desene, la ștampile ,poligrafie etc. ◊ desenul executat. 2. substanță, solidă sau lichidă, obținută din negru de fum, pentru desene. (< germ. Tusche, rus. tuș) Vezi definitia »

TĂTĂÍȘ, tătăiși, s. m. Plantă erbacee din familia compozeelor, cu frunze păroase și cu flori galbene-aurii (Pulicaria dysenterica). [Var.: tătăíșă s. f.] – Et. nec. Vezi definitia »

AMORÁȘ, amorași, s. m. Diminutiv al lui amor; reprezentare, în artele plastice, a zeului amorului ca un copil gol cu aripi. – Amor + suf. -aș. Vezi definitia »