tel (-luri), s. n. – 1. Sîrmă. – 2. Resort, arc, spirală. – 3. Coardă muzicală. – Mr. tel’u, megl. tel’. Tc. tel (Șeineanu, II, 353; Lokotsch 2060; Ronzevalle 66), cf. ngr. τέλι, alb., bg. tel. Vezi definitia »

VERMORÉL s. n. aparat portativ pentru stropit cu soluții pomii, vița de vie etc. sau pentru zugrăvit. (n. com.) Vezi definitia »

zărzărél (pop.) s. m., pl. zarzăréi, art. zărzăréii Vezi definitia »

ZĂHĂRÉL, (2) zăhărele, s. n. 1. Diminutiv al lui zahăr (1). ◊ Expr. A duce (pe cineva sau a se lăsa dus) cu zăhărelul = a înșela (sau a se lăsa înșelat), a ademeni (pe cineva sau a se lăsa ademenit) cu promisiuni, cu vorbe amăgitoare. 2. (Reg.; la pl.) Dulciuri, bomboane, zaharicale. – Zahăr + suf. -el. Vezi definitia »

ANTREȚÉL, antrețele, s. n. Diminutiv al lui antreu. Vezi definitia »