TÂRNĂCOPÁR, târnăcopari, s. m. (Rar) Muncitor care lucrează cu târnăcopul. – Din târnăcop + suf. -ar. Vezi definitia »

plagiár, plagiári, s.m. (înv.) persoană care plagiază. Vezi definitia »

ARMÁR, armare, s. n. (Reg.) Dulap în care se păstrează haine, vase sau alimente. – Lat. armarium. Vezi definitia »

PITUITÁR, -Ă I. adj. referitor la fluxul nazal, la catar. ♦ glandă ~ă = hipofiză. II. s. f. mucoasa cavității nazale. (< fr. pituitaire) Vezi definitia »

la revedoar expr. (glum.) formulă de salut rezultată din contaminarea românescului „la revedere” cu franțuzescul „au revoir”. Vezi definitia »