GÂRBIȚĂ, gârbițe, s. f. 1. (Pop.; la animale) Greabăn, grumaz; (la oameni) ceafă. ◊ Expr. A muia (cuiva) gârbița = a înfrânge, a obliga să se supună. 2. Plantă erbacee cu tulpina acoperită cu solzi și cu flori mari, violete (Limodorum abortivum). – Din bg. gărbica, scr. grbica. Vezi definitia »

PRECOMÁNDĂ s.f. Alegerea, dintr-un catalog sau dintr-o listă a unor cărți sau publicații care urmează să fie comandate când colectura le poate livra. [< pre- + comandă]. Vezi definitia »

vóspă (-pe), s. f. – 1. Păstaie de anumite plante leguminoase. – 2. Pojghiță, pieliță de struguri. – 3. Floare, mușiță pe unele lichide fermentate – 4. Talaș, șpan. – Var. voaspă, ho(a)spă. Sl. osŭpa „pustulă”, cf. rus. (v)ospa „vărsat”, prin intermediul ideei comune de „crustă”. Vezi definitia »

ASFODÉLĂ s.f. Plantă bulboasă din familia liliaceelor, cu flori albe. [< fr. asphodèle, cf. gr. asphodelos]. Vezi definitia »

STEREOGRÁMĂ, stereograme, s. f. Grup de două fotografii ale aceluiași obiect care, privite la un stereoscop, permit obținerea imaginii în spațiu a obiectului. [Pr.: -re-o-] – Din fr. stéréogramme. Vezi definitia »