moft (mófturi), s. n. – 1. Fleac, bagatelă. – 2. Scorneală, balivernă. – 3. Fason, sclifoseală. Tc. muft, din per. muft „fără importanță” (Loebel 204; Șeineanu, II, 262; Lokotsch 1492), cf. sb. mufte „gratuit”. La ultimul sens e posibilă intervenția unei încrucișări cu ngr. μόχθος „dificultate” (Cihac, II, 677). – Der. moftangiu, s. m. (palavragiu, șarlatan); moftangioaică, s. f. (șarlatancă, escroacă; sclifosită, fandosită); moftologie, s. f. (neseriozitate); moftolog, s. m. (grandoman, snob); mofturos, adj. (năzuros, fandosit). Vezi definitia »

RAFT², rafturi, s. n. (Înv.; mai ales la pl.) Harnașament de lux. – Din tc. raht. Vezi definitia »

LÁNDȘAFT s. n. porțiune din învelișul geosferic care posedă trăsături proprii, diferite de cele ale porțiunilor învecinate. (< germ. Landschaft) Vezi definitia »

ȘTIFT s.n. Tijă care îmbină două piese. [< germ. Stift]. Vezi definitia »

GHEȘÉFT s. n. (fam.) afacere (necinstită) (< germ. Geschäft) Vezi definitia »