PICIORÚȘ, piciorușe, s. n. 1. Diminutiv al lui picior (1); picioruț. 2. Punct de lucrătură la o împletitură cu croșeta. 3. Organ al mașinii de cusut care asigură presarea și deplasarea materialului în timpul coaserii lui. – Picior + suf. -uș. Vezi definitia »

prevestáș, prevestáși, s.m. (reg.) crainic, vestitor; trâmbițas. Vezi definitia »

MARȘ interj. 1. Comandă de pornire a unei trupe. 2. Cuvânt cu care se alungă un câine; cuvânt cu care se îndepărtează în mod brutal un om. [< fr. marche < marcher – a merge]. Vezi definitia »

SĂCĂLÚȘ s. n. v. săcălaș. Vezi definitia »

hațáș², hațáși, s.m. (reg.) tâlhar. Vezi definitia »