PĂSTRĂVIÓR, păstrăviori, s. m. Diminutiv al lui păstrăv (1). – Păstrăv + suf. -ior. Vezi definitia »

SPOR¹ s. m. celulă reproducătoare asexuată la unele vegetale inferioare (ferigi, mușchi, ciuperci, bacterii) și la sporozoare. (< fr. spore) Vezi definitia »

TELEINDICATÓR, teleindicatoare, s. n. Dispozitiv cu ajutorul căruia se măsoară și se transmite la distanță valoarea unei mărimi. [Pr.: -le-in-] – Din fr. téléindicateur. Vezi definitia »

puișór (puișóri), s. m. – Monedă austriacă de cupru. Din pui, cuvînt puțin folosit cu acest sens, și acesta din sb. pulja (Candrea); tc. ‹ pul, cf. bg., rus. pul. Mai ales în Trans. Vezi definitia »

nimeritór, nimeritoáre, adj. (înv.) 1. care găsește, care descoperă; iscusit, priceput. 2. care nimerește la țintă. Vezi definitia »