tuciuriu, -e, tuciurii s. m., s. f. țigan(că). Vezi definitia »

a merge cu doiu’ expr. (adol.) a merge pe jos. Vezi definitia »

GÁLIU s.n. Metal moale alb-cenușiu, întrebuințat la fabricarea termometrelor pentru temperaturi mari, în dentistică etc. [Pron. -liu. / < fr. gallium, cf. germ. Gallium]. Vezi definitia »

MAGNÁLIU s. n. Aliaj ușor de aluminiu foarte rezistent la coroziune, întrebuințat în aeronautică. – Din fr. magnalium. Vezi definitia »

DEDICATÓRIU, -IE, dedicatorii, adj. Care conține o dedicație. – Din fr. dédicatoire, lat. dedicatorius. Vezi definitia »