MORĂRÍT s. n. 1. Meseria morarului; morărie. 2. Operație de măcinare a cerealelor (sau a altor materiale). ♦ Ramură industrială care se ocupă cu prelucrarea prin zdrobire și mărunțire a boabelor de cereale, producând făină, crupe, griș, orez decorticat etc. 3. Impozit care se plătea odinioană în țările românești pe mori. – V. morări. Vezi definitia »

NEÎNCHIPUÍT, -Ă, neînchipuiți, -te, adj. Care (prin înfățișarea sa neobișnuită, prin caracterul aparte) întrece puterea de închipuire, care nu poate fi închipuit; inimaginabil. ◊ De neînchipuit = a) loc. adj. care întrece puterea închipuirii, care nu poate fi închipuit; b) loc. adv. foarte, grozav de..., extrem de... ♦ (Adverbial) Extrem de..., foarte. – Ne- + închipuit. Vezi definitia »

PRIBEGÍT, -Ă, pribegiți, -te, adj. Pribeag. – V. pribegi. Vezi definitia »

DEPÓZIT s.n. 1. Loc, construcție unde se depun anumite materiale. ♦ (Mil.) Subunitate a formațiilor de spate care aprovizionează trupa cu materiale, muniții etc. 2. Ceea ce este depus spre păstrare (bani, valori, bijuterii etc.). ♦ (Iluzionism) Manipulare prin care se depune pe ascuns un obiect în servantă, trapă sau buzunărașe. 3. (Geol.) Rezultatul unei depuneri; sediment. [< lat. depositum, cf. it. deposito]. Vezi definitia »

PLESNÍT², -Ă, plesniți, -te, adj. Care e crăpat, spart, despicat. ♦ Care are crăpături, fisuri. [Var.: pleznít, -ă adj.] – V. plesni. Vezi definitia »