MIELOFTIZÍE s. f. aplazie a măduvei osoase, care produce o anemie gravă. (< fr. myélophtisie) Vezi definitia »

COMUNICÁȚIE s.f. 1. Mijloc de legătură între două puncte; legătură, contact (rutier, telefonic etc.). 2. (Lit.) Figură retorică prin care un orator sau un autor se adresează auditoriului, respectiv cititorului, simulând a-l consulta cu privire la aprecierea unor fapte sau în legătură cu justețea unor afirmații ori argumente. [Gen. -iei, var. comunicațiune s.f. / cf. fr. communication, lat. communicatio]. Vezi definitia »

HALOGRAFÍE s. f. (chim.) descriere a sărurilor. (< fr. halographie) Vezi definitia »

ARHIERÍE, arhierii, s. f. 1. Rangul de arhiereu; arhipăstorie. 2. Eparhie condusă de un arhiereu. 3. Reședință a unui arhiereu. [Pr.: -hi-e-] – Din ngr. arhiería. Vezi definitia »

ABLEGÁȚIE s.f. demnitatea, funcția de ablegat. [Gen. -iei. / < fr. ablégation]. Vezi definitia »