REVEDEÁ, revắd, vb. II. 1. Tranz. și refl. A (se) vedea din nou; a (se) întâlni iar, după oarecare vreme. ♦ Fig. A (se) vedea în amintire sau așa cum era odinioară, a(-și) evoca trecutul. 2. Tranz. A examina, a citi din nou un text scris; a revizui. – Re¹- + vedea (după fr. revoir). Vezi definitia »

ZARNACADEÁ, zarnacadele, s. f. (Bot.; reg.) Narcisă. – Din tc. zerenkadá. Vezi definitia »

calitatea de a fi utilizabil Vezi definitia »

USCĂTUREÁ, -ÍCĂ, uscăturele, s. f. Diminutiv al lui uscătură. – Uscătură + suf. -ea, -ică. Vezi definitia »

AIÚREA adv., adj. 1. Adv. În alt loc, în altă parte; undeva, altundeva. ◊ Într-aiurea = fără țintă; la întâmplare. ◊ Expr. A vorbi aiurea = a vorbi fără rost, a bâigui. ◊ (Cu valoare de interj. fam.) Aiurea! N-ai dreptate. 2. Adj. (Fam.) Zăpăcit, aiurit, cu capu-n nori. [Pr.: a-iu-. – Var.: aiúre adv.] – Lat. aliubi + re + a. Vezi definitia »