FALÍT, -Ă adj., s.m. și f. (Comerciant, industriaș, bancher) care a încetat plățile, declarat de o instanță judiciară în stare de faliment. ♦ (Fig.) Prăbușit, ruinat, distrus. [Cf. germ. Fallit, it. fallito]. Vezi definitia »

MALACHÍT s. n. v. malahit. Vezi definitia »

încovâltirít, -ă, adj. (reg., înv.; despre căruțe) cu coviltirul ridicat. Vezi definitia »

LEUCÍT s. n. 1. mineral din grupa feldspatoizilor, conținând silicat de aluminiu și potasiu, în unele roci eruptive. 2. corpuscul din citoplasma celulelor vegetale. (< fr. leucite) Vezi definitia »

BONCĂNÍT, boncănituri, s. n. 1. Mugetul cerbului în perioada de împerechere. 2. Perioada de împerechere la cerbi. – Din boncăni „a rage”. Vezi definitia »