DESULFURATÓR s.n. Aparat pentru desulfurare. [Et. incertă]. Vezi definitia »

ISCODITÓR, -OÁRE, iscoditori, -oare, adj. 1. Care caută să pătrundă cu mintea, să afle, să observe cu de-amănuntul; care spionează. ♦ (Adverbial) Bănuitor. 2. Care pune cuiva întrebări insistente pentru a se informa, care caută să descoasă pe cineva. 3. Care inventează; născocitor. – Iscodi + suf. -tor. Vezi definitia »

MIORLĂITÓR, -OÁRE, miorlăitori, -oare, adj. Miorlăit². [Pr.: -lă-i-. – Var.: (reg.) mierlăitór, -oáre adj.] – Miorlăi + suf. -tor. Vezi definitia »

sevastocratór, sevastocratóri, s.m. (înv.) titlu bizantin care urma după cel de împărat; sebastocrator. Vezi definitia »

SCÂRȚIITÓR, -OÁRE adj. v. scârțâitor. Vezi definitia »