NĂRTÓS, -OÁSĂ, nărtoși, -oase, adj. (Rar) Cu nasul mare; năsos, năsut. ♦ Fig. Mândru; arogant. – Cf. nărtilă. Vezi definitia »

SULFURÓS, -OÁSĂ, sulfuroși, -oase, adj. 1. Care aparține grupului compușilor oxigenați ai sulfului. ◊ Acid sulfuros = acid oxigenat al sulfului întrebuințat ca decolorant, conservant pentru fructe etc. 2. Care conține sulf dizolvat. – Din fr. sulfureaux. Vezi definitia »

BURTÓS, -OÁSĂ, burtoși, -oase, adj. 1. (Adesea substantivat) Care are burtă mare. 2. (Despre un vas, p. ext. despre alte obiecte) Bombat, pântecos. – Din burtă + suf. -os. Vezi definitia »

FACȚIÓS, -OÁSĂ, facțioși, -oase, adj. (Livr.) Care face parte dintr-o facțiune; p. ext. care urmărește să provoace tulburări și manifestări împotriva puterii existente. [Pr.: -ți-os] – Din fr. factieux, lat. factiosus. Vezi definitia »

ítros s. m. – Utrenie. Gr. ὄρθρος „utrenie”, probabil încrucișat cu sl. (j)utro „dimineață”, cf. utrenie (Tiktin; DAR). Vezi definitia »