GÚPĂ, gupe, s. f. Mic pește de mare, cu corpul de culoare cenușie-albăstruie, cu nuanțe argintii pe pântece (Box boops). Vezi definitia »

cúcă (cúci), s. f. – Culme izolată și golașă, stîncă. Probabil cuvînt identic cu ciucă, ce are același sens; pentru alterarea fonetismului, cf. ciocan – cocean, ciocîrlă – cocîrlă, etc. Ar putea fi și formație regresivă, plecînd de la cucui 2, sau cel puțin formă influențată de acest ultim cuvînt. Este puțin probabilă der. directă din lat. cucullus (REW 2359). După Pascu, Beiträge, 9, din bg. kuka. Pentru DAR, ar putea fi cucă „femela cucului”, datorită izolării și singurătății ei, ipoteză destul de ciudată, Iordan, BF, VI, 184-7, admite identitatea cu ciucă, dar preferă să plece de la lat. *cucca. Vezi definitia »

ȚESĂLĂTÚRĂ, țesălături, s. f. Țesălare. ♦ Fig. (Fam.) Bătaie. – Din țesăla + suf. -(ă)tură. Vezi definitia »

ZĂVĂCÚSTĂ, zăvăcuste, s. f. Plantă erbacee cu flori galbene dispuse în spice (Astragalus dasyanthus). – Et. nec. Vezi definitia »

PEDICULÓZĂ s. f. Totalitatea manifestărilor patologice provocate de păduchi la suprafața corpului omenesc. – Din fr. pédiculose. Vezi definitia »