aláci (-ce), adj. – Împestrițat; amestecat. – Var. alac. Tc. alaça (Seineanu, II, 13). Vezi definitia »

ARĂCÍ, arăcesc, vb. IV. Tranz. A pune pe araci vița de vie sau alte plante agățătoare. [Var.: hărăcí, hărăgí vb. IV] – Din arac. Vezi definitia »

obrăcí (-c-esc, -ít), vb. – A promite căsătorie. – Var. obroci. Sl. obrąčiti (Titkin). Sec. XVI, înv., împrumut cult. Vezi definitia »

STRĂLUCÍ, strălucesc, vb. IV. Intranz. 1. A luci puternic, a răspândi, a emite, a reflecta o lumină vie. ♦ A scânteia, a sclipi. ♦ P. anal. A părea că răspândește lumină datorită albeții, curățeniei. 2. Fig. (Despre oameni) A se remarca, a se distinge în mod deosebit, a face o puternică impresie (prin calitățile sale). – Stră + luci. Vezi definitia »

pieucí, pieucésc, vb. IV refl. (reg.; despre oameni) a slăbi; a se urâți, a se poci. Vezi definitia »