Definita cuvantului planator
PLANATÓR s.n. Piesă componentă a unei matrițe pentru ambutisarea tablei, care presează marginea acesteia spre a împiedica formarea cutelor. ♦ Ciocan folosit pentru a face plană fața unui obiect. [< plana + -tor].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu planator
LOCALIZATÓR, -OÁRE, localizatori, -oare, adj. (Rar) Care localizează, care adaptează o operă literară. – După fr. localisateur. Vezi definitia »
ESCORTÓR s. n. (aero)navă cu misiune de escortă (2). (< fr. escorteur) Vezi definitia »
surișór, surișoáră, adj. (pop.) cam sur; suricel. Vezi definitia »
ALOCÓR, -Ă adj. 1. care prezintă alocorie. 2. care polarizează două sau mai multe formații vegetale înrudite. (< fr. allochore) Vezi definitia »
PRELUCRĂTÓR, -OÁRE, prelucrători, -oare, adj. Care prelucrează, al cărui obiectiv este prelucrarea materialelor. Industrie prelucrătoare. – Prelucra + suf. -ător. Vezi definitia »