Definita cuvantului plancton
PLANCTÓN s.n. Totalitatea ființelor vii (plante și animale) care plutesc libere în mări și lacuri. ♦ Plancton atmosferic = ansamblul particulelor solide și lichide care se găsesc în suspensie în atmosferă. [Pl. -nuri. / < fr. plancton, germ. Plankton, cf. gr. plankton – rătăcitor].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu plancton
martiricón s.n. (înv.) mărturie, atestare, certificare. Vezi definitia »
EPIPLÓN, epiploane, s. n. Ligament peritoneal care unește viscerele, permițându-le o mișcare limitată. – Din fr. épiploon. Vezi definitia »
faetón (faetoáne), s. n. – Trăsură descoperită. – Var. faiton. Mr. paitone. Fr. phaéton. În mr., din it. faeton. Vezi definitia »
VESTÓN s.n. Haină (de uniformă), sacou. [< fr. veston].
Vezi definitia »
CHERATOCÓN s. n. deformare conică a corneei, care duce la slăbirea vederii. (< fr. kératocone) Vezi definitia »