Definita cuvantului cegă
cégă (-gi), s. f. – Varietate de sturion de Dunăre (Acipenser ruthenus). – Var. Cigă. Origine incertă. Există și în sb. čiga, kèčika, pol. czeczuga, mag. csuka, kecsege, bg. čiga, fără a se putea preciza care îi este proveniența. – Der. cegarniță, s. f. (vîrșă). Cf. căciugă.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu cegă
CĂCIULÍȚĂ, căciulițe, s. f. 1. Diminutiv al lui căciulă (1). 2. Un fel de bonetă purtată de femei și de copii. – Căciulă + suf. -iță. Vezi definitia »
pârceálă1, pârcéli, s.f. (reg.) 1. perioadă de împerechere la capre; pârcit. 2. miros caracteristic pe care îl au țapii în perioada împerecherii; sudoare de țap. Vezi definitia »
tălbăcitúră s.f. (rar) încurcătură, zăpăceală. Vezi definitia »
CIOÁCĂ, cioace, s. f. (Reg.) Vîrf de munte sau de deal. — Comp. sb. čuka. Vezi definitia »
țícă s. m. – Persoană mică; expresie de alintare pentru un copil. – Var. țîc(ă). Creație expresivă, cf. it. cicca „chiștoc” (Battisti, II, 925), luc. cicco „mic”, sp. chico. Este greșită părerea lui Tiktin, care crede că ar fi o reducere a lui puțică, cf. puță. Dubletul lui țic, s. n. (un anumit joc cu mingea). În Mold. Vezi definitia »