ÓRFIC, -Ă adj. Referitor la Orfeu. ♦ (Despre doctrine, mistere, mituri etc.) Care i se atribuise lui Orfeu. ♦ Poeme orfice = poeme antice grecești cu conținut mitologic, filozofic și mistic, atribuite lui Orfeu. // s.f.pl. (Ant.) Sărbători în cinstea lui Dionysos. [< fr. orphique, cf. Orfeu – cântăreț legendar la vechii greci]. Vezi definitia »

EXTRACARPÁTIC, -Ă adj. situat în afara arcului munților Carpați. (< extra¹- + carpatic) Vezi definitia »

ALOPLÉCTIC, -Ă adj. (despre frunze) care înconjură un organ vegetal. (< lat. alloplecticus) Vezi definitia »

ANIMÁLIC, -Ă adj. 1. specific animalelor. 2. (fig.) josnic, brutal, inuman. (< germ. animalisch) Vezi definitia »

OHTOÍC s. n. v. octoih. Vezi definitia »