Definita cuvantului planor
PLANÓR s.n. 1. Aparat de zbor fără motor, care se menține în aer prin folosirea curenților ascendenți provocați de relief sau de temperatura solului. 2. Parte a unei aeronave cuprinzând mai ales organele asupra cărora se exercită forțele aerodinamice. [Cf. fr. planeur].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu planor
basidiospór (-di-os-por / -o-spor) s. m., pl. basidiospóri Vezi definitia »
CICĂLITÓR, -OÁRE, cicălitori, -oare, adj. Care cicălește. – Cicăli + suf.. -tor. Vezi definitia »
ASPIRATÓR, -OÁRE I. adj. care aspiră (I, 1, 2). II. s. n. aparat care aspiră fumul, praful, gazele nocive etc. (< fr. aspirateur) Vezi definitia »
MOTOPLANÓR s. n. planor echipat cu grup motopropulsor. (< fr. motoplaneur) Vezi definitia »
ELECTROFÓR s.n. Aparat de laborator cu care se demonstrează apariția electricității prin influență electrostatică. [Pl. -oare, (s.m.) -ri. / < fr. électrophore, cf. fr. électro-, gr. phoros – care poartă]. Vezi definitia »