Definita cuvantului planșetă
PLANȘÉTĂ s.f. Placă de lemn dreptunghiulară (uneori montată pe un suport) pe care se fixează hârtia pentru desen, pentru ridicări tipografice etc. ♦ Scândură lată pe care se întind foile de aluat. [< fr. planchette].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu planșetă
zavélcă (-ci), s. f. – Șorț popular. – Var. zăvelcă, zevelcă, zuvelcă, suvelcă. Origine incertă. Din sl. zaviti „a înfășura” (Cihac, II, 470) sau din bg. zavirka (Tiktin; Rosetti, III, 46), zaverka (Candrea), zavievka (Scriban) este dificil fonetic. După Conev 84, din bg. zavijalka. În Olt. și Trans. Vezi definitia »
MUCINÓZĂ s. f. boală caracterizată prin infiltrarea mucinei în țesuturi. (< fr. mucinose) Vezi definitia »
cap-coadă expr. de la început până la sfârșit. Vezi definitia »
CALCEOLĂ ({s} lat. calceolus „sandală”) s. f. Tetracoralier izolat, de forma unui vîrf de papuc ascuțit, caracteristic Devonianului mediu (Calceola). Vezi definitia »
TRANZIÉNȚĂ s.f. (Liv.) Caracterul a ceea ce este trecător, tranzient; efemeritate. ♦ Termen folosit în diferite discipline sociale semnificând caracterul instabil, continua devenire a relațiilor omului cu realitatea înconjurătoare, viteza de modificare a acestor relații și de adaptare a omului la noile relații. [Pron. -zi-en-, var. transiență s.f. / cf. it. transienza]. Vezi definitia »