SOLARIZÁȚIE s. f. solarizare. (< fr. solarisation) Vezi definitia »

COSMOLOGÍE s. f. Ramură a astronomiei care studiază structura și evoluția cosmosului și legile generale care îl conduc. – Din fr. cosmologie. Vezi definitia »

IMPROVIZÁȚIE s. f. improvizare. ◊ lucru făcut la repezeală, spontan, la moment. ◊ interpretare nepregătită, nenotată a unei compoziții muzicale, pe care interpretul o creează în acel moment; piesă muzicală astfel executată. ◊ discurs, versuri improvizate. (< fr. improvisation) Vezi definitia »

HĂLĂLÁIE s. f. (Pop.) Hărmălaie. [Var.: halaláie s. f.] – Din hălălăi. Vezi definitia »

INTERLÍNIE s. f. 1. (poligr. tradițională) linie de plumb mai puțin înaltă decât literele, la răritul rândurilor de text; durșus. 2. linie la suprafața tegumentelor, traiectul unei articulații. (< fr. interligne) Vezi definitia »