RECÉPȚIE, recepții, s. f. 1. Operație de luare în primire a unui material sau a unei lucrări, pe baza verificării lor cantitative și calitative. ♦ Serviciu într-o întreprindere hotelieră care are evidența persoanelor aflate în hotel, face repartizarea în camere a solicitatorilor etc. 2. (Tehn.) Primire a unei anumite forme de energie pentru a o transforma în altă formă de energie. 3. Reuniune, banchet cu caracter festiv (în cercurile oficiale). 4. (înv.) Primire, întâmpinare (cu caracter ceremonios) a unui oaspete. ◊ Discurs de recepție = discurs rostit într-o ședință solemnă de către un membru nou ales al unei academii. – Din fr. reception, lat. receptio. Vezi definitia »

PARONOMASÍE s. f. paronomază. (< lat., gr. paronomasia, fr. paronomasie) Vezi definitia »

NARCOTERAPÍE s. f. procedeu terapeutic utilizat în unele boli mintale, prin somn prelungit; somnoterapie. (< fr. narcothérapie) Vezi definitia »

DRUMEȚÍE, drumeții, s. f. Călătorie (făcută pe jos); excursie, turism. – Drumeț + suf. -ie. Vezi definitia »

TROMBOPATÍE, trombopatii, s. f. (Med.) Predispoziție de a face tromboză. – Din fr. thrombopathie. Vezi definitia »