VAGONETÁR, vagonetari, s. m. Muncitor care lucrează la încărcarea și la transportul materialului cu vagonete în minele de cărbuni, de sare, pe șantiere etc. – Vagonet + suf. -ar. Vezi definitia »

BISECULÁR, -Ă adj. de două secole. (< fr. biséculaire) Vezi definitia »

purecár, purecári, s.m. (reg.) omorâtor de purici. Vezi definitia »

MACROMOLECULÁR, -Ă adj. (Despre substanțe) Alcătuit din macromolecule. [Cf. fr. macromoléculaire]. Vezi definitia »

clocar, clocari s. m. (intl.) gazdă de hoți, tăinuitor. Vezi definitia »