ciúrlă s.f. (reg.) păr zbârlit, nepieptenat; hălăciugă. Vezi definitia »

EPRUBÉTĂ, eprubete, s. f. Tub de sticlă cu pereții subțiri și rezistenți, închis la un capăt, întrebuințat în laborator. – Din fr. éprouvette (după probă). Vezi definitia »

PORTÁNȚĂ s. f. componentă a forței aerodinamice, perpendiculară pe direcția vitezei unui corp în mișcare, care acționează asupra acestuia, asigurând sustentația; forță portantă; (p. ext.) cea mai mare sarcină pe care o poate suporta un teren, un sistem tehnic etc. (< fr. portance) Vezi definitia »

RAHICENTÉZĂ, rahicenteze, s. f. Introducere a unui ac de seringă în spațiul dintre două vertebre, pentru a face un tratament, o anestezie etc. – Din fr. rachicentèse. Vezi definitia »

MINUNÍCĂ, minunici, s. f. (Rar) Diminutiv al lui minune (3). Vezi definitia »