loc,incapere utilata cu unelte sau masini necesare,in care se desfasoara o activitate mestesugareasca Vezi definitia »

BOBÓC, boboci, s. m. 1. Caliciul nedeschis al unei flori; floare care începe să se deschidă. 2. Pui de gâscă sau de rață. ◊ Expr. A paște (sau a păzi) bobocii = a-și pierde vremea degeaba. A da (mâncare) la boboci = a vomita. ♦ Fig. Începător într-un domeniu; om lipsit de experiență; ageamiu; p. restr. recrut; student în primul an. – Din ngr. bubúki. Vezi definitia »

joc cu gladiatori gladiatus Vezi definitia »

NEOBARÓC s. n. Curent și stil artistic (manifestate îndeosebi la începutul sec. XIX) care încearcă să reînvie barocul. [Pr.: ne-o-] – Din engl. neobaroque. Vezi definitia »

ESCRÓC, -OÁCĂ s.m. și f. Pungaș, șarlatan. [< fr. escroc]. Vezi definitia »