ȘIÍT, -Ă adj., s. m. f. (adept) al șiismului. (< fr. chiite, engl. shiite) Vezi definitia »

FORTUÍT, -Ă adj. Venit pe neașteptate; neprevăzut, întâmplător, inopinat. [Pron. -tu-it. / cf. fr. fortuit, lat. fortuitus]. Vezi definitia »

ZINGĂNÍT s. n. v. zăngănit. Vezi definitia »

secărățít, s.n. (reg.) curățare a lanului de grâu de firele de secară; secărit. Vezi definitia »

CHIUÍT, chiuituri, s. n. 1. Strigăt ascuțit, puternic și prelung (de bucurie, de îndemn etc.); chiuitură (1), hăulire, hăulit. 2. Chiuitură (2), strigătură. [Pr.: chi-u-] – V. chiui. Vezi definitia »