RUMENÍT, -Ă, rumeníți, -te, adj. 1. ~ Mama râdea rumenită la față în umbra odăii de țară. ~ 3. (Despre alimente) Fript sau copt până când capătă o culoare rumenă. Cuptorul ... era plin de plăcinte crescute și rumenite. Vezi definitia »

STÂLCÍT, -Ă, stâlciți, -te, adj. 1. Zdrobit, strivit, schilodit (prin lovire); p. ext. bătut tare, schingiuit. 2. Fig. (Despre pronunțare, vorbire, despre executarea unei melodii etc.) Prost, deformat, greșit, pocit. – V. stâlci. Vezi definitia »

BĂJENĂRÍT s. n. (Înv. și arh.) Băjenie. [Var.: bejănărit s. n.] – V. băjenări. Vezi definitia »

juvenít (juvinít), -ă, adj. (reg.) 1. inflamat, opărit. 2. ros, zdrelit, jupuit. Vezi definitia »

STANÍT s.m. Stanină. [< fr. stannite]. Vezi definitia »