Definita cuvantului binecuvântat
BINECUVÂNTÁT, -Ă, binecuvântați, -te, adj. 1. Care a primit binecuvântare religioasă; blagoslovit. ♦ Fig. Înzestrat, talentat, dotat. 2. (Despre lucruri) Care are o acțiune binefăcătoare. 3. (Despre cauze, motive etc.) Bine întemeiat, îndreptățit, justificat. – V. binecuvânta.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu binecuvântat
PENSIONÁT1, pensionate, s. n. Pension. ♦ Timpul petrecut de cineva într-un pension; viață de pension. [Pr.: -si-o-] – Din fr. pensionnat, germ. Pensionat. Vezi definitia »
SEMIARTIZANÁT, semiartizanate, s. n. Sistem de muncă industrială bazat în proporție de cincizeci la sută pe meseriași. [Pr. -mi-ar-] – Semi- + artizanat. Vezi definitia »
INTRUCHIPAT DE UN OBIECT IMOBIL Vezi definitia »
SCAT s.n. (Jaz) Stil vocal în care interpretul substituie textului melodiei silabe sau sunete onomatopeice, imitând improvizația instrumentală. [Pron. schet. / < engl. scat]. Vezi definitia »
INTIMÁT, -Ă s. m. f. cel citat într-un proces în calitate de pârât. (< fr. intimé) Vezi definitia »