OMNIVÓR, -Ă adj. (Despre animale) Care se hrănește cu substanțe vegetale și animale. [< fr. omnivore, cf. lat. omnis – tot, vorare – a mânca]. Vezi definitia »

VARIATÓR s.n. (Tehn.) Mecanism sau dispozitiv de transmisie, compus dintr-o serie de roți dințate, care permite o schimbare mai rapidă a vitezelor. ◊ (Cinem.) Variator de lumină = dispozitiv pentru varierea intensității luminii la copierea filmelor. [Pron. -ri-a-. / cf. fr. variateur, germ. Variator]. Vezi definitia »

procojór, procojoáre, s.n. (reg.) procladă mică (pusă sub șaua calului); păturică. Vezi definitia »

vífor (-re), s. n. – 1. Furtună, vînt puternic, vijelie. – 2. Boală nedeterminată. – Var. vivor, vihor. Sl. vihrŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 17; Cihac, II, 456; Conev 37), cf. bg. vihăr, sb. vihor, mag. vihar. – Der. jivur, s. n. (curent; torent, șuvoi), de la var. vivor (Iordan, BF, IX, 143); vicol, s. n. (furtună, vînt mare), în Mold., var. neclară, dar care depinde evident de cuvintele anterioare; viscol, s. n. (furtună, vînt cu zăpadă); viforatic, adj. (furtunos, vijelios); viforî (var. vifori, vivorî), vb. (a fi vifor); viforniță (var. vivorniță), s. f. (vijelie, vîntoasă); viforos, adj. (vertiginos, vijelios; năvalnic); viscoli, vb. (a bate vînt cu ninsoare); viscolitură, s. f. (vînt cu zăpadă); viscolos, adj. (furtunos). Der. propuse pînă acum pentru viscol nu par suficiente (din mag. *veskölni, în loc de veszködni „a fi agitat”, după Scriban, Arhiva, XXX, 286; din mag. viszkol- „a împinge”, după Drăganu, Dacor., V, 377). Vezi definitia »

ATERIZÓR, aterizoare, s. n. Dispozitiv al unui avion care servește la alunecarea pe sol în scopul aterizării sau al decolării. – Din fr. atterrisseur. Vezi definitia »