HUIDUÍ, huiduiesc (húidui), vb. IV. Tranz. A alunga pe cineva strigând „huideo”, a batjocori violent pe cineva cu ocări și cu fluierături; a hătcăi. – Huideo + suf. -ui. Vezi definitia »

șmaluí, șmaluiésc, vb. IV (reg.) a tăia în lungime pentru a obține șmale (v.). Vezi definitia »

HĂUÍ, pers. 3 hăuiește, vb. IV. Intranz. V. aui. Vezi definitia »

MIȘUÍ, mișuiesc, vb. IV. Intranz. 1. A mișuna. 2. (Rar) A copleși, a invada. – V. mișuna. Vezi definitia »

spătuí, spătuiésc, vb. IV (reg.) a pune spate nou la o cămașă ruptă. Vezi definitia »