CEREZINĂ (‹ fr. {i}) s. f. Produs obținut prin rafinare din ozocherită sau din reziduuri de petrol, folosit la fabricarea de unsori consistente, apretarea unor țesuturi, izolarea cablurilor, impregnarea condensatoarelor etc. Vezi definitia »

FOTOLÍZĂ s.f. Descompunere a unei substanțe sub acțiunea luminii. [< fr. photolyse, cf. gr. phos – lumină, lysis – desfacere]. Vezi definitia »

ȘTACHÉTĂ, ștachete, s. f. 1. (Reg.) Ulucă, leaț. 2. Bară subțire, așezată transversal, confecționată din lemn, metal sau material plastic, peste care trebuie să sară sportivii la întreceri sau la exerciții de atletism, fără să o atingă. [Var.: stachétă s. f., ștachéte s. m.] – Din germ. Staket. Vezi definitia »

zvârcoleálă (fam.) s. f., g.-d. art. zvărcolélii; pl. zvârcoléli Vezi definitia »

sgáncă (-ắnci), s. f. – Bubă, zgaibă, abces. – Var. zgancă, gance, gînci. Mag. gáncs (Scriban), cf. rut. ganč, cu s- expresiv și cu sing. reconstituit după pl. În Mold. var. în Trans. și Banat. – Der. gînceluit, adj. (Banat, molipsit de sifilis); sgîncili (var. sgînciori), vb. (a se scărpina); sgăncos, adj. (cu cicatrice). Vezi definitia »