PATRILINIARĂ [adj. f.?] 1) Despre familiile care sunt legate pe parte bărbătească, cu rude provenite din același tată. Statutul tatălui era unul cu substrat mitic. În limbile indoeuropene existau doi termeni pentru tată: pater (predominant ca utilizare mitologică – Jupiter = Dyeu pater!) și atta (ca adresare familială). Se poate delimita familia extinsă patriliniară, atunci când familiile sunt legate pe linie bărbătească, iar când legatura este stabilită pe linie feminină se numește matriliniară Vezi definitia »

cireáșă (ciréși), s. f. – Fructul cireșului. – Mr. țeriașă, megl. cireașcă. Lat. cerĕsia, forma vulg. de la ceresea (Densusianu, Hlr., 71; Candrea, Éléments, 33; Pușcariu 338; Candrea-Dens., 358; REW 1823; DAR; Graur, Rom., LVI, 106; Rosetti, I, 57); cf. it. ciliegia (abruz. cerásce, cerase), prov. cereiza, fr. cerise, sp. cereza, port. cereja, alb. kjèrši (Meyer 224). Der. cireș (mr. țireșiu, megl. țireș), s. m. (pom fructifer cu flori albe, cultivat pentru fructele sale), care poate fi reprezentant direct al lat. cerasius, vulg. *ceresius; cireșar, s. m. (vînzător de cireșe; luna iunie); cireșel, s. m. (luna iunie); cireșiu, adj. (roșu ca cireașa). Bg. čereša, pe care Conev 48 îl consideră greșit drept etimon al rom., provine cu siguranță din rom. (direct din lat. după Mladenov 682). Vezi definitia »

LITOSFÉRĂ s. f. Învelișul exterior solid al globului pământesc. – Din fr. lithosphère. Vezi definitia »

PALMITÍNĂ s. f. Substanță solidă, grasă, obținută prin combinarea acidului palmitic cu glicerina. – Din fr. palmitine. Vezi definitia »

bárjă s. f., art. bárja, g.-d. art. bárjei; pl. bárje Vezi definitia »