Definita cuvantului politehnic
POLITÉHNIC, -Ă adj. Care privește, care se referă la, care cuprinde mai multe științe, mai multe meserii sau arte practice. ♦ Institut politehnic (și s.f.) = instituție de învățământ superior unde se pregătesc ingineri. [< fr. polytechnique, cf. gr. polys – numeros, techne – artă].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu politehnic
ENDOTÉRMIC, -Ă adj. (despre procese fizice sau chimice) care se produce cu absorbție de căldură; endoterm. (< fr. endothermique) Vezi definitia »
DEMÓNIC, -Ă, demonici, -ce, adj. De demon; drăcesc, diabolic, demoniac, satanic. – Din lat. daemonicus. Vezi definitia »
POLISINTÉTIC, -Ă adj. (despre unele limbi) care încorporează într-un singur cuvânt toate părțile de propoziție; încorporant. (< fr. polysynthétique) Vezi definitia »
pomójnic, pomójnici, s.m. (înv.) 1. funcționar administrativ din trecut, care conducea o plasă (o parte dintr-un județ); ajutor de subprefect. 2. (în forma: pomoștnic) subofițer de artilerie. Vezi definitia »
MICROSCÓPIC, -Ă adj. 1. de dimensiuni vizibile numai la miscroscop. ◊ care se efectuează cu microscopul. 2. (fig.) extrem de mic, minuscul; (p. ext.) fără valoare, neînsemnat. ◊ (s. n.) cel mai mic corp de literă, de 2,5 puncte tipografice. (< fr. microscopique) Vezi definitia »