EPIMERÍE s.f. (Chim.) Transpoziție intramoleculară a atomilor de carbon din molecula monozaharidelor, care se produce în anumite condiții experimentale. [Gen. -iei. / < fr. épimérie]. Vezi definitia »

ANOXÍE s. f. Tulburare patologică provocată de scăderea, sub valorile normale, a oxigenului din țesuturile organismului, de diminuarea circulației sangvine etc. – Din fr. anoxie. Vezi definitia »

ANGLOMANÍE s. f. Admirație exagerată pentru englezi și mai ales pentru obiceiurile lor. – Din fr. anglomanie. Vezi definitia »

NIFOBLEPSÍE s.f. (Med.) Orbire provocată de strălucirea zăpezii. [< fr. niphoblepsie, cf. gr. nipha – zăpadă, ablepsia – orbire]. Vezi definitia »

DIOPTRÍE, dioptrii, s. f. Unitate de măsură a puterii unei lentile, având la bază puterea lentilei cu distanța focală de un metru. [Pr.: -di-op-] – Din fr. dioptrie. Vezi definitia »