PARAGNOZÍE s. f. recunoaștere eronată a obiectelor, datorită unei leziuni a lobilor occipitali. (< fr. paragnosie) Vezi definitia »

ANIZOCORÍE s. f. anomalie congenitală constând în inegalitatea celor două pupile. (< fr. anisocorie) Vezi definitia »

CLAUDICÁȚIE s.f. (Latinism) Faptul de a șchiopa, șchiopătat. ♦ (Med.) Tulburare care apare în cursul activității mai intense a unor organe, dispărând sau atenuându-se după un scurt repaus. [Gen. -iei. / < lat. claudicatio, cf. fr. claudication]. Vezi definitia »

considerație Vezi definitia »

săbioáie, săbioáie, s.f. (înv.) sabie mare, săbioi. Vezi definitia »