CAOLÍN s. n. Rocă argiloasă de culoare albă sau ușor colorată de impurități, insolubilă în apă, alcătuită din caolinit, întrebuințată în industria ceramicii, a hârtiei, a sticlei, în medicină etc. ♦ (Med.) Pudră absorbantă, întrebuințată ca emolient. – Din fr. kaolin. Vezi definitia »

MOCASÍN, mocasini, s. m. Încălțăminte din piele netăbăcită, purtată de indienii din America de Nord. ♦ Încălțăminte foarte suplă și comodă, cu talpă plată, fără șireturi. – Din fr. mocassin. Vezi definitia »

ANÍN s. m. v. arin. Vezi definitia »

OPALÍN, -Ă adj. Opalescent. [< fr. opalin]. Vezi definitia »

CELIUSKIN 1. Semion Ivanovici C. (1700- după 1760), navigator polar rus. A explorat țărmul de V a Pen. Taimîr (1741) și a atins pentru prima dată (mai 1742) capul care azi îi poartă numele. 2. Cap în N Asiei, în Pen. Taimîr, situat la 77º45' lat. N și 104º20' long. E; cel mai nordic punct continental al Asiei. Stațiune polară (din 1932). Vezi definitia »