PARÁFĂ, parafe, s. f. 1. Ștampilă cu iscălitura sau cu numele cuiva (prescurtat sau cu inițiale); ștampilă a unei instituții. ♦ Iscălitură (prescurtată) pusă pe un act. 2. Trăsătură de condei adăugată la sfârșitul unei iscălituri pentru a o deosebi de altele sau pentru a o împodobi; p. ext. linie de ornament. – Din fr. paraphe. Vezi definitia »

OSTIÓLĂ s.f. 1. (Bot.) Orificiu microscopic la frunze prin care se face schimbul de gaze cu atmosfera. 2. (Geol.) Revărsare de materie semilichidă formând mușuroaie de noroi în regiunile periglaciare cu îngheț peren. [Pron. -ti-o-. / < fr. ostiole, cf. lat. ostiolum]. Vezi definitia »

CINOÁCĂ s.f. Polonic; regionalism din Transilvania, zona Sălaj. – Et. nec. Vezi definitia »

cráflă (cráfle), s. f. – Gogoașă, produs de patiserie. – Var. crafnă, croafănă. Germ. Krapfen (DAR). Vezi definitia »

OOFOROSALPINGÍTĂ s. f. anexistă. (< fr. oophorosalpingite) Vezi definitia »