DERIVÁRE s. f. 1. provenire, coborâre din... 2. (lingv.) provenire a unui cuvânt din altul. *procedeu de formare a cuvintelor prin adăugare de afixe sau prin suprimarea lor. ♦ ~ progresivă = derivare bazată pe adăugarea formativelor, a afixelor; ~ regresivă (sau inversă) = derivare prin suprimarea formativelor, a desinențelor sau a sufixelor. 3. (mat.) operație de calcul diferențial prin care se obține o derivată. 4. (inform.) trecere de la un cuvânt la altul prin aplicarea unei reguli din gramatica formală. (< deriva) Vezi definitia »

MĂTUÍRE, mătuiri, s. f. Operație de prelucrare a suprafeței unui obiect, prin care acesta devine mat². – Din mat². Vezi definitia »

PIURÉ, piureuri, s. n. Preparat culinar din legume sau din fructe fierte (ori crude), trecute prin sită sau zdrobite, folosit de obicei ca garnitură. [Var.: piréu, piré s. n.] – Din fr. purée. Vezi definitia »

DESCALIFICÁRE s.f. Acțiunea de a (se) descalifica și rezultatul ei. [Var. discalificare s.f. / < descalifica]. Vezi definitia »

GENERATOÁRE, generatoare, s.f. – V. generator (II) [DEX'98] Vezi definitia »