SFIÍRE, sfiiri, s. f. Faptul de a se sfii; sfială. – V. sfii. Vezi definitia »

TĂCÉRE, tăceri, s. f. Faptul de a tăcea; p. ext. liniște, calm, acalmie. ◊ Loc. adv. În (sau înv. întru) tăcere = fără a vorbi; fără a se destăinui. ◊ Expr. A trece (ceva) sub tăcere = a trece (ceva) cu vederea, a ascunde (ceva), a omite (în mod intenționat). ♦ Pauză, întrerupere mai lungă într-o discuție. ♦ Fig. Indiferență. ♦ Fig. Lipsă de afirmare, de manifestare; apatie, amorțire. – V. tăcea. Vezi definitia »

TĂVĂLÍRE, tăvăliri, s. f. Acțiunea de a (se) tăvăli și rezultatul ei. – V. tăvăli. Vezi definitia »

TALONÁRE, talonări, s. f. (Mai ales la jocul de rugbi) Acțiunea de a talona; talonaj. – V. talona. Vezi definitia »

TAPETÁRE, tapetări, s. f. Acțiunea de a tapeta și rezultatul ei. – V. tapeta. Vezi definitia »