NEUROCIBERNÉTICĂ s.f. Disciplină nouă care își propune să cerceteze activitatea creierului, ca organ al gândirii, cu ajutorul mijloacelor ciberneticii. [Gen. -cii. / < fr. neurocybernétique]. Vezi definitia »

LIDÍTĂ s.f. 1. Rocă silicioasă de culoare închisă, constituită în mare parte din radiolare. 2. Exploziv pe bază de acid picric; melinită. [< fr. lyddite, cf. Lydd – oraș în Anglia]. Vezi definitia »

PERIOSTÓZĂ, periostoze, s. f. (Med.) Inflamare sau îngroșare a periostului în urma unei periostite acute sau cronice. [Pr.: -ri-os-] – Din fr. périostose. Vezi definitia »

MOȘÍCĂ, moșici, s. f. Diminutiv al lui moașă. ♦ Bunică; p. ext. femeie bătrână, băbuță. – Moașă + suf. -ică. Vezi definitia »

múrsă (múrse), s. f. – 1. Hidromel, melasă cu apă. – 2. Dulceață, partea dulce a unui lucru. – 3. Pulpă de fructe. Origine îndoielnică. Dacă ideea inițială e cea de „dulce”, ar trebui legat de sb. mrs, „zi de dulce”, cf. rom. „dulce” cu același sens; sb. mrsiti „a mînca carne”; bg. mărsjă „a mînca carne în zi prohibită”, rom. a se îndulci. Der. din lat. mulsa „hidromel” (Tiktin; Candrea; Scriban) nu e posibilă fonetic (cf. Graur, BL, V, 106); explicația schimbăriil lui l › r prin intermediul unei influențe gr., cf. sicil. ammursatu „vin dulce” (Diculescu, Elementele, 436), nu pare convingătoare. Dacă acest cuvînt este identic cu mursă, s. f. (benghi, mișină, scobitură pe dinții cailor), după cum pare, atunci se poate presupune că înv., pentru a se obține alunițe artificiale pe față, se folosea pulpa unui anumit fruct; cel de-al doilea sens se explică ușor prin analogie (după Candrea și Scriban, din lat. morsa „mușcătură”). Vezi definitia »