feleluí (felăluí), feleluiésc (felăluiésc), vb. IV (reg.) 1. a răspunde (cuiva). 2. a răspunde (de ceva). Vezi definitia »

vârfuí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. vârfuiésc, imperf. 3 sg. vârfuiá; conj. prez. 3 să vârfuiáscă Vezi definitia »

surzuí, surzuiésc, vb. IV (reg.) 1. (înv.) a adăuga (măsurând în plus). 2. a procura; a agonisi (prin economisire). Vezi definitia »

săruí, săruiésc, vb. IV (reg.) a săra. Vezi definitia »

MURUÍ, muruiesc, vb. IV. Tranz. 1. A acoperi pereții sau pardoseala unei case cu un strat neted de lut muiat cu apă; a lipi. ♦ A astupa crăpăturile din pereții lucrărilor subterane cu un material argilos. 2. (Reg.) A unge suprafața unui aluat cu muruială (3), înainte de a-l băga în cuptor. 3. (Reg.) A mânji, a murdări; a mâzgăli. – Cf. ucr. murovati. Vezi definitia »