năvoloácă (năvoloáce), s. f. – (Mold.) Semănătură făcută fără a ara, răscolind pămîntul numai cu grebla. Rut. navolok „greblă” (Tiktin; Scriban), cf. rus. navolok „cîmp rîpos” (Cihac, II, 462). Cf. voloc. Vezi definitia »

FEMEIE GRASĂ balabustă, baldâră, balenă, bașoaldă, bașoldină, doapă, matroană, potoapă, salatieră, vacă. Vezi definitia »

MÂRȚÍNĂ, mârține, s. f. (Reg.) Mârțoagă. – Slav (v. sl. mrŭcina). Vezi definitia »

háșcă² s.f. (înv.) mic recipient la vechile arme de foc, în care se punea praful de pușcă. Vezi definitia »

SCÁLĂ, scale, s. f. Placă gradată montată la aparatele de radio, pe care se pot urmări, cu ajutorul unui indicator, posturile sau lungimea de undă pe care funcționează aparatul la un moment dat. – Din it. scala. Vezi definitia »