ȚIPĂTÚRĂ, țipături, s. f. (Rar) Țipăt. – Din țipăt + suf. -ură. Vezi definitia »

SUÍTĂ s.f. 1. Grup care întovărășește o persoană importantă; alai. 2. (Muz.) Ciclu de piese muzicale instrumentale cu caracter variat. 3. Serie, șir de idei, de reprezentări etc. [Pron. su-i-. / < fr. suite, cf. lat.t. secuta < sequi – a urma]. Vezi definitia »

așezătúră, așezătúri, s.f. (înv.) loc mai jos decât altul Vezi definitia »

REGÁLĂ s. f. vechi instrument muzical de suflat cu claviatură, un fel de orgă portativă. ◊ unul dintre registrele orgii. (< it. regale. fr. régale) Vezi definitia »

ZBĂNȚUITÚRĂ, zbănțuitúri, s. f. Zbânțuitură. (zbănțui + suf. -tură) Vezi definitia »