Definita cuvantului lăutoare
LĂUTOÁRE, lăutori, s. f. (Reg.) Lăut, lăutură; apă (fiartă cu leșie) pentru spălat pe cap. [Pr.: lă-u-] – Lăut + suf. -oare.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu lăutoare
PRECĂDÉRE s. f. Întâietate, prioritate, preferință acordată unei persoane, unei probleme etc. ◊ Loc. adv. Cu precădere = în primul rând, înainte de orice; mai ales, în (mod) special, îndeosebi, de preferință. – Pre1- + cădere. Vezi definitia »
păsătoáre s.f. (reg.) unealtă de dulgherie folosită la marcarea unghiurilor, la retezarea capetelor scândurilor; colțar cu limbă. Vezi definitia »
ARĂMÍRE, arămiri, s. f. Acțiunea de a arămi și rezultatul ei; cuprare. – V. arămi. Vezi definitia »
fieșicáre (sau fíeșicare) (= fiecare) pron. nehot. (model de flexiune 58) Vezi definitia »
SUFLĂTOÁRE, suflători, s. f. Țeavă prin care se suflă aer în cimpoi. – Din sufla + suf. -(ă)toare. Vezi definitia »