CADIZ [cádiθ] 1. Golf larg al Oc. Atlantic, în SV Pen. Iberice, între Capul Trafalgar și Capul Santa Maria. Ad. max.: 100 m. Maree puternice (3 m). Primește apele fl. Guadiana și Guadalquivir. 2. Oraș în SV Spaniei (Andaluzia), port comercial și militar la Oc. Atlantic; 240 mii loc. (1987, cu suburbiile). Șantiere navale. Ind. aeronautică. Textile, tutun și conserve din pește. Export de sare, pește, măsline. Clădire baroce și neoclasice. Biserica Santa Cueva (sec. 18), cu picturi de Goya. Muzee. Întemeiat de fenicieni (Gades, c. 1.100 î. Hr.), a fost stăpînit succesiv de cartaginezi, romani, vizigoți și arabi. Cucerit de Regatul Castiliei în 1262. Principală bază a navigației transatlantice în sec. 16-18. Centru al mișcării constituționale burghezo-liberale din sec. 19 (aici au început revoluțiile din 1820 și 1868). 3. Oraș în Filipine, în ins. Negros, port la M. Visayan; 140,3 mii loc. (1989). Centrul celei mai mari zone de cultură a trestiei de zahăr din țară. Ind. zahărului. Vezi definitia »

DIZ²- v. dis²- [în DN]. Vezi definitia »

EURODEVÍZ s. n. monedă a unei țări din Europa occidentală plasată pe termen lung într-o altă țară. (< fr. eurodevise) Vezi definitia »

FRIZ, frizuri, s. n. Piesă îngustă de cherestea, folosită la fabricarea lamelor de parchet sau a unor piese de tâmplărie (chenare de uși, lambriuri etc.) ♦ Chenar care înconjură o pardoseală de parchet în lungul pereților și care este făcut din piese mai mari decât lamele parchetului. – Fr. frise. Vezi definitia »

iz (ízuri), s. n. – Miros și gust particular. Mag. iz (Cihac, II, 509; Tiktin; DAR), sau mai probabil tc. iz „urmă” (Bogrea, Dacor., IV, 826). – Der. izi, vb. (a mirosi). Vezi definitia »